Domn al Moldovei (1457-1504), fiul lui Bogdan II. Una dintre personalitatile de exceptie ale istoriei romanesti, voievod ajuns legendar la scurta vreme dupa disparitia sa.
Stefan cel Mare
Ocupand tronul cu ajutorul lui Vlad Tepes, a dus o politica de intarire a domniei, descurajand tentativele adverse si inconjurandu-se de oameni de incredere, pe care i-a ridicat in rang, asezandu-i in cetatile strategice ale Moldovei. Stabilitatea interna, rod al unei politici de maxima eficienta, a facut din Moldova o forta militara ("Poarta crestinatatii") in fata pericolului otoman si un partener respectat in relatiile internationale. Prima parte din lunga sa domnie s-a caracterizat printr-o politica externa desfasurata sub semnul cooperarii cu Polonia, in lupta pentru redobandirea Chiliei, reanexata Moldovei in 1465. Din aceeasi perioada dateaza respingerea lui Matei Corvin de a supune Moldova controlului Ungariei prin victoria de la Baia (1467), precum si infrangerea unei armate tatare la Lipnic, in apropierea Nistrului (1469 sau 1470). A doua etapa se contureaza dupa 1470, cand, pe plan extern, Stefan cel Mare declanseaza lupta politica, diplomatica si militara pentru stavilirea expansiunii otomane. Isi impune propriii sai favoriti la tron in Tara Romaneasca; incheie tratate cu Ungaria, Venetia si cu statul turcoman al lui Uzun Hasan; castiga o rasunatoare victorie la Vaslui (ian. 1475) asupra ostilor otomane, biruinta cu importante ecouri europene, lipsita insa de alte consecinte. Lasat singur in fata marii expeditii turcesti conduse de sultanul Mahomed II, care a invadat Moldova in 1476, oastea moldoveana va fi invinsa la Valea Alba-Razboieni. In cea din urma parte a domniei, Stefan cel Mare a trebuit sa infrunte pretentiile de suzeranitate ale Poloniei intr-un conflict armat, soldat cu infrangerea ostii regelui Ion Albert in batalia de la Codrii Cosminului (1497). Bun gospodar (a intarit cetatile, curtile domnesti, bisericile, sprijinind activitatea de scriere a cronicilor si a cartilor religioase), iscusit diplomat si exceptional strateg, Stefan cel Mare a transformat Moldova intr-o forta de prim rang in spatiul central si est-european. Pentru faptele sale de aparator al crestinatatii (la victoriile militare adaugandu-se si zidirea a peste 40 de biserici si manastiri in Moldova, Muntenia, Transilvania si Muntele Athos), poporul l- a numit "cel mare si sfant". Canonizat la 20 iunie 1992, este sarbatorit la 2 iulie.